Educatie si practica JSSP

NEUFERT
Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie
Ediţia a 37-a, adăugită şi prelucrată
Editura ALUTUS, Miercurea Ciuc, 2004

Acum mai bine de 2500 de ani, Confucius a formulat următoarea ideie în cuvintele: “Îi dau elevului meu un colţ, pe celelalte trei trebuie să le găsească singur”. Un architect, urbanist sau planificator territorial înnăscut sau unul cu dorul de a construe în inimă îşi va acoperi urechile şi ochii dacă i se va da soluţia unei probleme, pentru că are atâta imaginaţie şi atâtea idealuri încât îi trebuie numai elementele pentru a porni să facă din ele un întreg! Cine şi-a câştigat o dată încrederea în sine, cine a pătruns interdependenţele, cine a înţeles jocul forţelor, al materialelor, al culorilor, al măsurilor, cine poate să absoarbă realitatea, imaginea clădirilor, cine a studiat şi cercetat cifric efectul lor, cine le-a recunoscut mental, acela se află pe singurul drum adevărat spre cea mai mare bucurie a vieţii, pe care numai cel ce creează muncind o poate simţi. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie să contribuie această viziune de viaţă. Ea trebuie să îl elibereze de toate învăţăturile şi, în final, chiar de aceasta, şi trebuie să îl conducă spre propria activitate creatoare; trebuie să fie un ajutor de început; paşii următori – construitul – trebuie să îl facă fiecare singur.

Ernst NEUFERT

Manualul arhitectului reprezintă un ghid practic, deosebit de util în fundamentarea ideilor şi identificarea de soluţii în proiectare pe domenii ca arhitectura, urbanismul şi amenajarea teritoriului. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

ATLAS TERITORIAL AL ROMÂNIEI
Instrument de analiză teritorială

Rezultat din experienţa geografilor de la centrul de excelenţă Cuguat-TIGRIS de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi din dorinţa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor de a pune la dispoziţia actorilor implicaţi în acţiunile de planificare şi de administrare a teritoriului naţional a unui instrument simplu de analiză contextuală a realităţilor spaţiale ale României, acest Atlas on-line îşi propune să faciliteze activităţile de diagnoză şi de prognoză a evoluţiei structurilor teritoriale. Atlasul poate fi consultat în întregime aici.

CARTA EUROPEANĂ A AMENAJĂRII TERITORIULUI
Carta de la Torremolinos adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos (Spania)

La invitaţia Guvernului spaniol, Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili de Planificarea Regională, care s-a întrunit în mod regulat începând cu 1970, şi-a susţinut cea de-a VI-a sesiune în Torremolinos (Spania) pe 19 şi 20 mai 1983. Dl. Julian CAMPO, ministrul spaniol pentru Lucrări Publice şi Planificare Urbană, a prezidat conferinţa, la care au participat miniştrii şi reprezentanţi din cele 16 State membre în Consiliul Europei, un stat cu rol de observator şi reprezentanţi ai două organizaţii europene.
Conferinţa a dispus de următoarele rapoarte:
1. Perspective de dezvoltare şi amenajare a regiunilor maritime europene.
2. Carta Europeană pentru Amenajare Teritorial/Spaţială.
3. Statutul şi Programul de Lucru al Conferinţei.
În urma prezentării şi a dezbaterii asupra rapoartelor conferinţei, miniştrii au adoptat rezoluţii referitoare la subiectele amintite mai sus şi la Documentul European de Amenajare Teritorială. Aceste rezoluţii şi Documentul sunt reproduse în acest document. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR (SDSC)
Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene

Miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului ai statelor membre UE şi comisarul european însărcinat cu politica regională au subliniat la Postdam că concluzia dezbaterii politice asupra SDSC marchează o etapă importantă în procesul integrării Europene.
Odată cu SDSC, Statele membre şi Comisia s-au pus de acord asupra obiectivelor spaţiale comune şi asupra liniilor directoare spaţiale comune pentru dezvoltarea viitoare a teritoriului Uniunii Europene.
Politicile de dezvoltare spaţială vizează asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile a teritoriului Uniunii. Miniştrii estimează că odată cu aceasta se pot atinge cele trei obiective fundamentale ale politicii comunitare şi anume:
• coeziunea economică şi socială;
• conservarea şi gestionarea bazelor naturale ale vieţii şi a patrimoniului cultural;
• competitivitate mai echilibrată a teritoriului european.
SDSC constituie un cadru orientativ adecvat pentru politicile sectoriale cu impact spaţial ale comunităţii şi statelor membre, ca şi pentru colectivităţile regionale şi locale, pentru a se ajunge la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a teritoriului european.
În vederea unei integrări europene mai accelerate, miniştrii consideră ca necesară cooperarea în materie de dezvoltare spaţială între statele membre pe de o parte şi între regiunile şi colectivităţile locale ale acestora pe de altă parte. Colectivităţile regionale şi locale vor trebui să coopereze dincolo de frontierele naţionale. SDSC constituie documentul de referinţă adecvat pentru încurajarea unei asemenea cooperări, respectându-se totodată principiul subsidiarităţii. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN
Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT). Comitetul Înalţilor Funcţionari, Hanovra, 7- 8 septembrie 2000

În deceniul care s-a scurs integrarea europeană a făcut paşi decisivi şi istorici, din care au rezultat noi sarcini şi priorităţi pentru Consiliul Europei. Adoptând “Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european”, Conferinţa Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) îşi aduce contribuţia la elaborarea unei strategii de coeziune socială. “Principiile directoare” pun în valoare dimensiunea teritorială a drepturilor omului şi a democraţiei. Obiectivul lor este acela de a identifica măsurile de amenajare a teritoriului prin care locuitorii tuturor Statelor membre ale Consiliului Europei pot ajunge la un nivel de viaţă acceptabil. Aceasta este o condiţie prealabilă fundamentală pentru stabilizarea structurilor democratice în localităţile şi regiunile Europei. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

AGENDA TERITORIALĂ A UNIUNII EUROPENE
Reuniunea Informală a Miniştrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007

Uniunea Europeană priveşte cu încredere la progresele realizate în domeniile economic, social şi ecologic. Împreună, statele membre operează o economie combinată care reprezintă aproximativ o treime din Produsul Intern Brut mondial. Ceea ce caracterizează dimensiunea teritorială a Uniunii este puterea sa economică şi un teritoriu de peste 4 milioane km2, precum şi o populaţie de 490 milioane de locuitori.
Noi, ca miniştri responsabili cu planificarea şi dezvoltarea urbană, prezentăm Agenda teritorială ca pe un cadru politic orientat spre acţiune în vederea viitoarei noastre cooperări, elaborat împreună cu Comisia Europeană. Prin Agenda teritorială contribuim la creşterea economică durabilă şi la crearea de locuri de muncă, precum şi la dezvoltarea socială şi ecologică în toate regiunile UE. Sprijinim astfel atât Strategia Lisabona cât şi pe cea a Consiliului European de la Göteborg, care sunt strategii complementare.
Prin intermediul Agendei teritoriale dorim să promovăm o dezvoltare teritorială policentrică a UE, pentru a folosi mai bine resursele disponibile în regiunile europene. Un aspect important este integrarea teritorială a zonelor locuite. Pe această cale, vom contribui la construcţia unei Europe durabile din punct de vedere cultural, social, ecologic şi economic. Este deosebit de important să integrăm mai bine noile noastre state membre în această politică de dezvoltare policentrică a aşezărilor umane. Prin Agenda teritorială vom contribui - în sensul solidarităţii teritoriale – la asigurarea unor condiţii de locuit mai bune şi a calităţii vieţii cu şanse egale, orientate spre potenţialul local şi regional, indiferent de locul în care trăiesc oamenii - fie în zona din centrul Europei, fie la periferie.
Considerăm că viitoarea misiune „Coeziunea teritorială” este un proces de cooperare permanent, care implică diferiţi actori şi factori interesaţi în dezvoltarea teritorială la nivel politic, administrativ şi tehnic. Această cooperare este caracterizată de istoria, cultura şi relaţiile instituţionale din fiecare stat membru. Politicile de coeziune a Uniunii Europene ar trebui să poată răspunde mai eficient, decât au făcut-o până acum, necesităţilor şi caracteristicilor teritoriale, ca şi provocărilor şi oportunităţilor geografice specifice ale regiunilor şi oraşelor. Acesta este motivul pentru care susţinem necesitatea ca dimensiunea teritorială să joace un rol mai marcant în viitoarele politici de coeziune, înscopul promovării bunăstării economice şi sociale. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ. ROMÂNIA 2030
O Românie competitivă, armonioasă şi prosperă

În România, preocupările privind planificarea strategică a dezvoltării teritoriale au crescut şi s-au diversificat în ultimii ani, într-un proces complex de emancipare în domeniu, la nivel intern, în conexiune tot mai strânsă cu evoluţiile specifice la nivelul UE. Dinamica tot mai accentuată a evoluţiilor la nivel internaţional, pregătirea procesului de programare în vederea integrării României în uniune au atras necesitatea deciziilor rapide, bazate pe abordarea integrată a problemelor dar şi a potenţialului de dezvoltare. Toate acestea au condus în anul 2005 la înfiinţarea procesului de elaborare al unui concept strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung, concept care să valorifice potenţialul teritorial atât în beneficiul dezvoltării interne cât şi pentru afirmarea rolului în cadrul Uniunii Europene. Rafinarea documentului de faţă şi transpunerea lui într-o strategie de dezvoltare teritorială cu setul aferent de politici, programe şi proiecte strategice teritoriale reprezintă direcţia de urmat în vederea asigurării unui cadru oportun de implementare a direcţiilor strategice prezentate în prezentul document. Acesta poate fi consultat în întregime aici.

THE HABITAT AGENDA
Goals and Principles, Commitments and the Global Plan of Action

We recognize the imperative need to improve the quality of human settlements, which profoundly affects the daily lives and well-being of our peoples. There is a sense of great opportunity and hope that a new world can be built, in which economic development, social development and environmental protection as interdependent and mutually reinforcing components of sustainable development can be realized through solidarity and cooperation within and between countries and through effective partnerships at all levels. International cooperation and universal solidarity, guided by the purposes and principles of the Charter of the United Nations, and in a spirit of partnership, are crucial to improving the quality of life of the peoples of the world. This can be visualized here.

HUMAN GEOGRAPHY
Landscapes of Human Activities
Jerome Donald Fellmann, Arthur Getis, Judith Getis
Brown &Benchmark Publishers
ISBN: 0-697-29038-7

The fundamental question asked by geographers is "Does it make a difference where things are located?" If for any one thing or group of things the answer is "You bet it does," the geographer's interest is aroused and geographic investigation is appropriate. For example, it matters a great deal that languages of a certain kind are spoken in certain places. But knowledge of the location of a specific language group is not of itself particularly significant. Geographic study of a language requires that we try to answer questions about why and how- the language shows different characteristics in different locations and how the present distribution of its speakers came about. In the course of our study, we would logically discuss such concepts as migration, acculturation, the diffusion of innovation, the effect of physical barriers on communication, and the relationship of language to other aspects of culture. As geographers, we are interested in how things arc interrelated in different regions and give evidence of the existence of "spatial systems". This can be visualized here.

GEOGRAFIA POPULAŢIEI
Teorie şi metodologie
Constantin Vert
Editura MIRTON, Timişoara, 2001
ISBN: 973-585-468-6

Tematica prezentei lucrări, preocupă astăzi, mai mult ca oricând, oameni investiţi cu răspunderi politice şi obşteşti, învăţaţi, doritori de a-şi pune ştiinţa în slujba societăţii. Preocuparea atât de generală şi activă, nu este o reflectare a unui interes de moment, de conjunctură, pentru o problemă „la modă”, ci izvorăşte din necesitatea ca cercetările de geografia populaţiei să fie cât mai folositoare.
Folositoare, pe de-o parte, unei bune înţelegeri a proceselor istorice din trecutul societăţii omeneşti, folositoare, deopotrivă, pentru înţelegerea ştiinţifică a dezvoltării complexe a societăţii contemporane şi a celei de mâine.
Experienţa a demonstrat că problemele demografice sunt probleme fundamentale ale istoriei societăţii umane, a civilizaţiei umane. Cele mai de seamă manifestări şi realizări în toate domeniile de activitate (economic, social, politic, cultural), îşi găsesc una din explicaţiile principale în populaţie. De densitatea populaţiei depinde în bună parte bogăţia naţiunii, puterea ei, realizările sociale şi culturale, civilizaţia sa în ultimă instanţă. Pentru prezent şi viitor, cunoaşterea cât mai exactă a problemelor populaţiei are o importanţă primordială. Acesta poate fi consultat în întregime aici.








			NEUFERT Manualul arhitectului. Elemente de proiectare şi de construcţie Ediţia a 37-a, adăugită şi prelucrată Editura ALUTUS, Miercurea Ciuc, 2004 Acum mai bine de 2500 de ani, Confucius a formulat următoarea ideie în cuvintele: “Îi dau elevului meu un colţ, pe celelalte trei trebuie să le găsească singur”. Un architect, urbanist sau planificator territorial înnăscut sau unul cu dorul de a construe în inimă îşi va acoperi urechile şi ochii dacă i se va da soluţia unei probleme, pentru că are atâta imaginaţie şi atâtea idealuri încât îi trebuie numai elementele pentru a porni să facă din ele un întreg! Cine şi-a câştigat o dată încrederea în sine, cine a pătruns interdependenţele, cine a înţeles jocul forţelor, al materialelor, al culorilor, al măsurilor, cine poate să absoarbă realitatea, imaginea clădirilor, cine a studiat şi cercetat cifric efectul lor, cine le-a recunoscut mental, acela se află pe singurul drum adevărat spre cea mai mare bucurie a vieţii, pe care numai cel ce creează muncind o poate simţi. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie să contribuie această viziune de viaţă. Ea trebuie să îl elibereze de toate învăţăturile şi, în final, chiar de aceasta, şi trebuie să îl conducă spre propria activitate creatoare; trebuie să fie un ajutor de început; paşii următori – construitul – trebuie să îl facă fiecare singur. Ernst NEUFERT Manualul arhitectului reprezintă un ghid practic, deosebit de util în fundamentarea ideilor şi identificarea de soluţii în proiectare pe domenii ca arhitectura, urbanismul şi amenajarea teritoriului. Acesta poate fi consultat în întregime aici. ATLAS TERITORIAL AL ROMÂNIEI Instrument de analiză teritorială Rezultat din experienţa geografilor de la centrul de excelenţă Cuguat-TIGRIS de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi din dorinţa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor de a pune la dispoziţia actorilor implicaţi în acţiunile de planificare şi de administrare a teritoriului naţional a unui instrument simplu de analiză contextuală a realităţilor spaţiale ale României, acest *Atlas* on-line îşi propune să faciliteze activităţile de diagnoză şi de prognoză a evoluţiei structurilor teritoriale. Atlasul poate fi consultat în întregime aici. CARTA EUROPEANĂ A AMENAJĂRII TERITORIULUI Carta de la Torremolinos adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos (Spania) La invitaţia Guvernului spaniol, Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili de Planificarea Regională, care s-a întrunit în mod regulat începând cu 1970, şi-a susţinut cea de-a VI-a sesiune în Torremolinos (Spania) pe 19 şi 20 mai 1983. Dl. Julian CAMPO, ministrul spaniol pentru Lucrări Publice şi Planificare Urbană, a prezidat conferinţa, la care au participat miniştrii şi reprezentanţi din cele 16 State membre în Consiliul Europei, un stat cu rol de observator şi reprezentanţi ai două organizaţii europene. Conferinţa a dispus de următoarele rapoarte: 1. Perspective de dezvoltare şi amenajare a regiunilor maritime europene. 2. Carta Europeană pentru Amenajare Teritorial/Spaţială. 3. Statutul şi Programul de Lucru al Conferinţei. În urma prezentării şi a dezbaterii asupra rapoartelor conferinţei, miniştrii au adoptat rezoluţii referitoare la subiectele amintite mai sus şi la Documentul European de Amenajare Teritorială. Aceste rezoluţii şi Documentul sunt reproduse în acest document. Acesta poate fi consultat în întregime aici. SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR (SDSC) Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene Miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului ai statelor membre UE şi comisarul european însărcinat cu politica regională au subliniat la Postdam că concluzia dezbaterii politice asupra SDSC marchează o etapă importantă în procesul integrării Europene. Odată cu SDSC, Statele membre şi Comisia s-au pus de acord asupra obiectivelor spaţiale comune şi asupra liniilor directoare spaţiale comune pentru dezvoltarea viitoare a teritoriului Uniunii Europene. Politicile de dezvoltare spaţială vizează asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile a teritoriului Uniunii. Miniştrii estimează că odată cu aceasta se pot atinge cele trei obiective fundamentale ale politicii comunitare şi anume: • coeziunea economică şi socială; • conservarea şi gestionarea bazelor naturale ale vieţii şi a patrimoniului cultural; • competitivitate mai echilibrată a teritoriului european. SDSC constituie un cadru orientativ adecvat pentru politicile sectoriale cu impact spaţial ale comunităţii şi statelor membre, ca şi pentru colectivităţile regionale şi locale, pentru a se ajunge la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a teritoriului european. În vederea unei integrări europene mai accelerate, miniştrii consideră ca necesară cooperarea în materie de dezvoltare spaţială între statele membre pe de o parte şi între regiunile şi colectivităţile locale ale acestora pe de altă parte. Colectivităţile regionale şi locale vor trebui să coopereze dincolo de frontierele naţionale. SDSC constituie documentul de referinţă adecvat pentru încurajarea unei asemenea cooperări, respectându-se totodată principiul subsidiarităţii. Acesta poate fi consultat în întregime aici. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT). Comitetul Înalţilor Funcţionari, Hanovra, 7- 8 septembrie 2000 În deceniul care s-a scurs integrarea europeană a făcut paşi decisivi şi istorici, din care au rezultat noi sarcini şi priorităţi pentru Consiliul Europei. Adoptând “Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european”, Conferinţa Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) îşi aduce contribuţia la elaborarea unei strategii de coeziune socială. “Principiile directoare” pun în valoare dimensiunea teritorială a drepturilor omului şi a democraţiei. Obiectivul lor este acela de a identifica măsurile de amenajare a teritoriului prin care locuitorii tuturor Statelor membre ale Consiliului Europei pot ajunge la un nivel de viaţă acceptabil. Aceasta este o condiţie prealabilă fundamentală pentru stabilizarea structurilor democratice în localităţile şi regiunile Europei. Acesta poate fi consultat în întregime aici. AGENDA TERITORIALĂ A UNIUNII EUROPENE Reuniunea Informală a Miniştrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007 Uniunea Europeană priveşte cu încredere la progresele realizate în domeniile economic, social şi ecologic. Împreună, statele membre operează o economie combinată care reprezintă aproximativ o treime din Produsul Intern Brut mondial. Ceea ce caracterizează dimensiunea teritorială a Uniunii este puterea sa economică şi un teritoriu de peste 4 milioane km2, precum şi o populaţie de 490 milioane de locuitori. Noi, ca miniştri responsabili cu planificarea şi dezvoltarea urbană, prezentăm Agenda teritorială ca pe un cadru politic orientat spre acţiune în vederea viitoarei noastre cooperări, elaborat împreună cu Comisia Europeană. Prin Agenda teritorială contribuim la creşterea economică durabilă şi la crearea de locuri de muncă, precum şi la dezvoltarea socială şi ecologică în toate regiunile UE. Sprijinim astfel atât Strategia Lisabona cât şi pe cea a Consiliului European de la Göteborg, care sunt strategii complementare. Prin intermediul Agendei teritoriale dorim să promovăm o dezvoltare teritorială policentrică a UE, pentru a folosi mai bine resursele disponibile în regiunile europene. Un aspect important este integrarea teritorială a zonelor locuite. Pe această cale, vom contribui la construcţia unei Europe durabile din punct de vedere cultural, social, ecologic şi economic. Este deosebit de important să integrăm mai bine noile noastre state membre în această politică de dezvoltare policentrică a aşezărilor umane. Prin Agenda teritorială vom contribui - în sensul solidarităţii teritoriale – la asigurarea unor condiţii de locuit mai bune şi a calităţii vieţii cu şanse egale, orientate spre potenţialul local şi regional, indiferent de locul în care trăiesc oamenii - fie în zona din centrul Europei, fie la periferie. Considerăm că viitoarea misiune „Coeziunea teritorială” este un proces de cooperare permanent, care implică diferiţi actori şi factori interesaţi în dezvoltarea teritorială la nivel politic, administrativ şi tehnic. Această cooperare este caracterizată de istoria, cultura şi relaţiile instituţionale din fiecare stat membru. Politicile de coeziune a Uniunii Europene ar trebui să poată răspunde mai eficient, decât au făcut-o până acum, necesităţilor şi caracteristicilor teritoriale, ca şi provocărilor şi oportunităţilor geografice specifice ale regiunilor şi oraşelor. Acesta este motivul pentru care susţinem necesitatea ca dimensiunea teritorială să joace un rol mai marcant în viitoarele politici de coeziune, înscopul promovării bunăstării economice şi sociale. Acesta poate fi consultat în întregime aici. CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ. ROMÂNIA 2030 O Românie competitivă, armonioasă şi prosperă În România, preocupările privind planificarea strategică a dezvoltării teritoriale au crescut şi s-au diversificat în ultimii ani, într-un proces complex de emancipare în domeniu, la nivel intern, în conexiune tot mai strânsă cu evoluţiile specifice la nivelul UE. Dinamica tot mai accentuată a evoluţiilor la nivel internaţional, pregătirea procesului de programare în vederea integrării României în uniune au atras necesitatea deciziilor rapide, bazate pe abordarea integrată a problemelor dar şi a potenţialului de dezvoltare. Toate acestea au condus în anul 2005 la înfiinţarea procesului de elaborare al unui concept strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung, concept care să valorifice potenţialul teritorial atât în beneficiul dezvoltării interne cât şi pentru afirmarea rolului în cadrul Uniunii Europene. Rafinarea documentului de faţă şi transpunerea lui într-o strategie de dezvoltare teritorială cu setul aferent de politici, programe şi proiecte strategice teritoriale reprezintă direcţia de urmat în vederea asigurării unui cadru oportun de implementare a direcţiilor strategice prezentate în prezentul document. Acesta poate fi consultat în întregime aici. THE HABITAT AGENDA Goals and Principles, Commitments and the Global Plan of Action We recognize the imperative need to improve the quality of human settlements, which profoundly affects the daily lives and well-being of our peoples. There is a sense of great opportunity and hope that a new world can be built, in which economic development, social development and environmental protection as interdependent and mutually reinforcing components of sustainable development can be realized through solidarity and cooperation within and between countries and through effective partnerships at all levels. International cooperation and universal solidarity, guided by the purposes and principles of the Charter of the United Nations, and in a spirit of partnership, are crucial to improving the quality of life of the peoples of the world. This can be visualized here. HUMAN GEOGRAPHY Landscapes of Human Activities Jerome Donald Fellmann, Arthur Getis, Judith Getis Brown &Benchmark Publishers ISBN: 0-697-29038-7 The fundamental question asked by geographers is "Does it make a difference where things are located?" If for any one thing or group of things the answer is "You bet it does," the geographer's interest is aroused and geographic investigation is appropriate. For example, it matters a great deal that languages of a certain kind are spoken in certain places. But knowledge of the location of a specific language group is not of itself particularly significant. Geographic study of a language requires that we try to answer questions about why and how- the language shows different characteristics in different locations and how the present distribution of its speakers came about. In the course of our study, we would logically discuss such concepts as migration, acculturation, the diffusion of innovation, the effect of physical barriers on communication, and the relationship of language to other aspects of culture. As geographers, we are interested in how things arc interrelated in different regions and give evidence of the existence of "spatial systems". This can be visualized here. GEOGRAFIA POPULAŢIEI Teorie şi metodologie Constantin Vert Editura MIRTON, Timişoara, 2001 ISBN: 973-585-468-6 Tematica prezentei lucrări, preocupă astăzi, mai mult ca oricând, oameni investiţi cu răspunderi politice şi obşteşti, învăţaţi, doritori de a-şi pune ştiinţa în slujba societăţii. Preocuparea atât de generală şi activă, nu este o reflectare a unui interes de moment, de conjunctură, pentru o problemă „la modă”, ci izvorăşte din necesitatea ca cercetările de geografia populaţiei să fie cât mai folositoare. Folositoare, pe de-o parte, unei bune înţelegeri a proceselor istorice din trecutul societăţii omeneşti, folositoare, deopotrivă, pentru înţelegerea ştiinţifică a dezvoltării complexe a societăţii contemporane şi a celei de mâine. Experienţa a demonstrat că problemele demografice sunt probleme fundamentale ale istoriei societăţii umane, a civilizaţiei umane. Cele mai de seamă manifestări şi realizări în toate domeniile de activitate (economic, social, politic, cultural), îşi găsesc una din explicaţiile principale în populaţie. De densitatea populaţiei depinde în bună parte bogăţia naţiunii, puterea ei, realizările sociale şi culturale, civilizaţia sa în ultimă instanţă. Pentru prezent şi viitor, cunoaşterea cât mai exactă a problemelor populaţiei are o importanţă primordială. Acesta poate fi consultat în întregime aici.